gură
Ţine-ţi gura!
Cala-te!
kˈalɐ-tə!
Închide-i gura.
Cala-lhe a boca!
kˈalɐ-ʎə ɐ bˈɔkɐ!
Îţi rup gura.
Vou partir-te a cara.
vˈo pɐrtˈirtə ɐ kˈarɐ
Gurile rele spun...
As más línguas dizem...
ɐʃ mˈaʃ lˈĩgwaʃ dˈizɑ̃
Se holba gură-cască.
Olhava boquiaberto.
ɔʎˈavɐ bukiɐbˈεrtu
I-a dat una peste gură.
Partiu-lhe a cara.
pɐrtˈiuʎə ɐ kˈarɐ
E numai gura de el.
Muito barulho e poucas nozes.
mˈuitu bɐrˈuʎu i pˈokɐʃ nˈozəʃ
Ascultau cu sufletul la gură.
Estavam a ouvir com a respiração suspensa.
əʃtˈavɑ̃ ɐ ovˈir kˈɔ̃ ɐ ʀəʃpirɐsˈɑ̃ suʃpˈε̃sɐ